mercredi 8 mai 2013

Copilaria



De cate ori va intoarceti in copilarie? Sa va spun un secret: ori de cate ori v-ati duce, tot nu e suficient. Haideti, luati-va de mana si duceti-va acolo, in copilarie, asezati-va pe scarile unde numarati la ascunselea, respirati aerul transpirat din jur si reintrati in pielea copilului de atunci. Ce fericita pierdere de sine, ce fericita deconectare de la partea stanga a creierului, cea care ne atrage mereu atentia la maturitate ca lucrurile ce le facem nu sunt perfecte.

Si ce daca lumea din jur te crede visator, te crede pierdut. ..Tu retraiesti fericirea, si astea te incarca cu o energie pozitiva, si te face mai receptiv la binele si frumosul din jur, si poate chiar vei radia energie pozitiva.

Orice e permis. Te poti intoarce la gradinita, sau in jurul blocului, la scoala, la ora de biologie, sau la franceza. Poti fi iarna sau vara, alergand sau mergand agale, creionand traiectorii ciudate de stele sau pur si simplu nefacand nimic, doar respirand...

Ia-ti de mana prietenii, bucura-te de prezenta lor, fa tot ce nu ai avut curajul sau puterea sa faci in realitate (tu esti stapanul incursiunilor tale, e doar «holospatiul» tau): arunca la cos si marcheaza, fa teza cea mai buna, cumpara cate prajituri doresti, fura o bomboana in plus, curata banane crude cu cutitul pentru a le incerca, sari de pe sifonier, de pe centrala termica, urca pe bloc, doar ai aripi si poti face orice!

Si, nu uita, aminteste-ti mirosurile copilariei: praful din curtea matusii de la tara, placinta bunicii, painea fierbinte cu miere sau pateu, mirosul de bebelus al fratelui, mirosul pastilelor de naftalina, al trandafirilor salbatici pe care nu te puteai abtine sa nu-i rupi, chiar daca stiai ca rupandu-i vor muri... Si, chiar, daca nu-i rupi, nu mor? Oare trandafirii nerupti sunt nemuritori?

Oh, sambata, fugi la Tom si Jerry, n-ai cum sa-i ratezi. Si uita-te chiar si la Mihaela, sau Pic si Poc, Miaunel si Balanel. Pana la urma, nu-s decat 10 minute zilnice de incantare la tv...

Uita-te bine in ochii parintilor tai, priveste-i tineri si frumosi, cum te cresc ca pe o comoara. Saruta obrajii bunicilor care de mult s-au dus, si lasa-te mangaiat de ei pana adormi, joaca-te cu jucariile tale cele mai dragi si nu te osteni sa le asezi la loc, nu te va certa nimeni, crede-ma.

Si, inainte de a te reintoarce la tine, priveste cerul instelat. Si gandeste-te la ce ai vrea sa devii cand vei fi mare. La ce ai vrea sa ai cand vei fi mare. Apoi, lasa-te purtat inapoi, catre realitate. Deschide ochii, priveste-te, minuneaza-te de puterile tale, de resursele tale, da-ti curajul de a deveni ceea ce ai dorit.

Si revino in copilarie. De cate ori vrei. Acolo te asteapta prietenii, bunicii si parintii, cu gogosi calde si sarutari. De ce oare nu te-ai duce mai des?